Conflicte americane

CITEVA DIN ACTIVITATILE ARMATEI AMERICANE DEALUNGU ISTORIEI SALA

Vom reproduce cîteva date referitoare la intervenţionismul militar al Statelor Unite, de-a lungul ultimului secol-şi-ceva. Lista originală, din care am selectat şi prelucrat cele de mai jos, a fost întocmită de publicistul Zoltan Grossman şi reprodusă de scriitorii britanici Ziauddin Sardar şi Merryl Wyn Davies, în cartea lor extrem de interesantă „Why Do People Hate America?”.

Punctul de plecare este considerat a fi masacrul din 1890, de la Wounded Knee (Dakota de Sud), unde au fost omorîţi peste 300 de indieni. După această „reglare de conturi” internă, au urmat acţiunile armate întreprinse în exteriorul graniţelor. Iată cîteva repere: Argentina (1890), Chile (1891, 1973), Haiti (1891, 1914-1934, 1994-1996), Hawaii (1893), Nicaragua (1894, 1896, 1898, 1899, 1907, 1910, 1912-1923, 1981-1990), China (1894-1895, 1898-1900, 1922-1934, 1948-1949, 1958), Coreea (1894-1896, 1904-1905, 1950-1953), Panama (1895, 1901-1914, 1918-1920, 1925, 1958, 1964, 1989-1990), Filipine (1898-1910, 1948-1954, 1989), Cuba (1898-1902, 1906-1909, 1912, 1917-1933, 1961, 1962), Porto Rico (1898), Guam (1898), Samoa (1899), Honduras (1903, 1907, 1911, 1912, 1919, 1924-1925, 1983-1989), Republica Dominicană (1903-1904, 1914, 1916-1924, 1965-1966), Mexic (1913, 1914-1918), Rusia (1918-1922), Iugoslavia (1919, 1946, 1992-1994, 1999), Guatemala (1920, 1954, 1966-1967), Turcia (1922), Salvador (1932, 1981-1992), Iran (1946, 1953, 1980, 1984, 1987-1988), Uruguay (1947), Grecia (1947-1949), Germania (1948, 1961), Porto Rico (1950), Vietnam (1954, 1960-1975), Egipt (1956), Liban (1958, 1982-1984), Irak (1958, 1990-1991, 1998, 2003), Laos (1962, 1971-1973), Indonezia (1965), Cambodgia (1969-1975), Oman (1970), Angola (1976-1992), Libia (1981, 1986, 1989), Granada (1983-1984), Bolivia (1986), Insulele Virgine (1989), Liberia (1990, 1997), Arabia Saudită (1990-1991), Kuweit (1991), Somalia (1992-1994), Bosnia (1993-1995), Croaţia (1995), Zair (1996-1997), Albania (1997), Sudan (1998), Yemen (2000), Macedonia (2001), Afghanistan şi Irak (ambele – din 2001 încoace).

Din motive de spaţiu, n-am redat şi detaliile istorice legate de fiecare operaţiune militară amintită anterior, dar, dacă adăugăm şi participarea americană la primul război mondial (1917-1918), precum şi rolul jucat în a doua conflagraţie planetară (începînd din 1941, pînă în 1945), avem o imagine aproape completă a expansionismului purtînd marca SUA. Contrareacţia nu a întîrziat să apară. Nu ne identificăm cu ea, nu o combatem, pur şi simplu o luăm ca atare.

De notat că raţiunile apariţiei curentului antiamerican au o triplă natură: existenţială, cosmologică şi ontologică. Explicaţiile de ordin teoretic le vom da, poate, altădată. Deocamdată, ne rezumăm să constatăm că Imperiul nu se sinchiseşte să se întrebe şi să-şi explice de ce este atît de contestat. Merge mai departe, cu aroganţa luciferică a tuturor celor care au încercat să se substituie lui Dumnezeu, dar (vai!) au sfîrşit ca mateloţi pe Corabia Nebunilor…

VLAD HOGEA