Mihail Sebastian

                                               MIHAIL SEBASTIAN

                                                       

 Pe data de 18 0ctombrie se implinesc 100 de ani de la naşterea marelui scriitor,dramaturg şi eseist, MIHAIL SEBASTIAN, pe numele sau adevărat Iosif Hechter. Născut la Brăila, în 1907, urmează cursurile liceale în oraşul său natal apoi, face studiile universitare de drept şi filozofie la Bucureşti. După absolvirea facultăţii, în urma unei tentative eşuate de a-şi da doctoratul în drept la Paris, lucrează ca secretar la o importantă casă de avocatură, dar şi ca avocat pledant. Descoperit în 1927 de Nae Ionescu, preşedintele  comisiei de bacalaureat a liceului pe care la urmat, a fost îndrumat să colaboreze la revista Cuvântul, unde îl cunoaşte şi se împrieteneşe cu Mircea Eliade, facilitîndu-i intrarea în cercul fruntaşilor tinerei generaţii; Mircea  Vulcănescu, Petru Comarnescu, Ionel Jianu.       Inzestrat cu o bogată cultură literară, mai ales franceză, avînd ca scriitori preferaţi pe Paul Valery, Marcel Proust, Gustave Flaubert, Andre Mauris, şi alţi romancieri francezi, scriitorul îşi pune în valoare sensibilitatea, talentul şi întreaga vocaţie analitică  a sa.

     Debutează în literatură în 1932 cu volumul Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi , în 1933 îi apare romanul Femei, ce are meritul de a schiţa portretul moral al viitoarelor personaje din piesele sale. In anul următor, publică un alt roman, De două mii de ani, considerat de critici capodopera prozei sale, fiind un jurnal deghizat, intim, ce descrie destinul unui  intelectual evreu şi împrejurările pătrunderii sale în atmosfera vieţii universitare şi a celei literare. Dintre scrierile cele mai importante reamintim: Fragmente dintr-un carnet găsit (1932), Oraşul cu salcîmi (1935)-roman, Accidentul (1940)-roman, Ultima oră şi Insula,ultimele două publicate postum. Fără îndoială că, Mihail Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg, piesele de teatru Steaua fară nume şi Jocul de-a vacanţa, mult apreciate de critica literă şi în aceişi masură de publicul larg de ascultători, spectatori, şi telespectatori, au rămas pînă azi, opere reprezentative ale marelui scriitor.

      Moartea dramaturgului, survenită într-un accident de camion, în 29 mai 1945, la numai 38 de ani, a stins acea flacară a tinereţii, şi odată cu ea unul dintre cele mai promiţătoare talente, dar, opera sa, deşi oprită prematur, va dăinui permanent în panoplia valorilor spirituale şi culturale româneşti.

                                           

                                                                            Prof. PAUL SNAIDER