Vreţi, nu vreţi, campania electorală a început. Neoficial, evident. Cine nu cunoaşte obiceiul electoral de pe la noi, respectat ca tradiţia unei superstiţii? Sezonul a început cu bine cunoscuta cerere şi ofertă. Deh, economie de piaţă. Unii cer alţii promit.
Dar din păcate, de 17 ani, prin sistemul de vase comunicante al politicii româneşti, numai cei ce ştiu a fura au avut acces la putere, ajutaţi, fireşte, de “grasele” conturi bancare aflate în ţară dar şi în străinatate, mult folositoare în cazul introducerii sistemului de vot uninominal.
Nu e un secret pentru nimeni, cu toate eforturile depuse de apologeţii noii societăţi capitaliste ce se construieşte, că scara valorilor, a drepturilor şi libertăţilor este determinată în mod hotărîtor de mărimea capitalului acumulat.
Priviţi cine a guvernat pînă acum Romania . Sunt aceleaşi partide , unele cu denumirea schimbată, pentru a li se pierde urma în hăţişul întortocheat a politicii romaneşti.Imbuibaţii, mercenerii politici sunt la tot pasul. Ei umblă din partid în partid acolo unde este halca mai mare şi mai grasă , doar-doar vor prinde bucata cea bună şi gustoasă. Aceiaşi oameni mereu nesătui, ce se rînduiesc la linsul mierii provenită din fagurii privatizărilor, vînzărilor, a fondurilor externe, sau de la Bugetul de Stat, intrand în Guvern, săraci şi cinstiţi şi părasind-ul tot cinstiţi-evident !- însă milionari în euro sau dolari. In timp ce adincirea crizei politice şi sociale în cadrul actualei societăţi asa zisă capitalistă se acutizează, şi erodează ireversibil credibilitatea argumentelor privind drepturile şi libertăţile pe care le-ar asigura noua democraţie romanească, dezvăluind servituţile, limitările şi restricţiile impuse în numele ei,dorind acum votul uninominal, eroii urnelor aşteaptă cu încredere ceasul victoriei finale. Este şi firesc acest lucru într-o lume în care nu există nimic care să nu poată fi cumpărat cu bani. Adevărul trist este că miliardele sunt în fapt cele care atrag voturile şi ca atare candidaţii de la vîrful piramidei devin “ aleşii” naţiunii In realitate ei sunt aleşii banilor lor şi ai grupurilor de mafioţi ce-i susţin.Cît îi priveşte pe cei atinşi de “ virusul sărăciei „ , ignoranţa şi nepăsarea îi plasează la periferia societăţii, formînd o altă lume: o lume lipsită de orice şansă, debusolată, amăgită şi abandonată. Legătura esenţială care uneşte o parte a clasei politice este banul. Bani-Putere –Bani. Cine oare ne poate scoate din acest cerc vicios?
Dar trebuie ca cineva să tempereze tentativele unor aventurieri, debili politic sau agenţi acoperiţi ai intereselor străine, de a arunca Romania în haos. Mă întreb ce se întîmplă cu acest popor care minţit şi batjocorit de ani de zile nu vede că totuşi mai există un partid, cu oameni cinstiţi, care, dacă va veni la putere, s-ar mai putea salva şi recupera cîte ceva. Este adevărat şi confirmat de istorie, că un om, ca şi un popor, dacă nu are un ideal care să-l călăuzească, piere.
La vechii greci, trăia un înţelept, numit Diogene, care umbla ziua în amiaza mare cu lumînarea aprinsă în mînă. Intrebat de prieteni ce caută, răspundea foarte amărît :”Ce să caut? Vreau să găsesc oameni, căci în jurul meu nu văd decît animale cu chip de om”. Dacă ar mai trăi şi azi acest înţelept, acelaşi lucru l-ar grăi şi despre noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu